Protexte

Proteste la Cluj-Napoca:
- Merem la miting sa-l dam jos pe Basescu?
- Merem. Da' cate grade is afara?
- Minus 7.
- No, lasa, ca nu-i om rau...

:)

‎2 tigani in italia la cersit,unu spune celuilalt sa se desparta dar spre seara sa se intalneasca sa numere bani: trecu ziua,se intalnesc
unu il intreaba pe celalalt:u cat ai facut azi??
-da...200 euro
-numa atata,da ce ai scris pe carton??
-ca am 5 copii si nu am ce sa le dau sa manance etc...!!
-da u cat ai facut??
3000 de euro
-baaa asa mult, da u ce ai scris pe carton??
-ca imi mai lipsesc 10 euro sa merg acasa!!

Noua lege a sănătăţii

Bula la bucatarie.O clipa de neatentie la tocat zarzavaturi si singele incepe sa curga.
Ia repede o cirpa, infasoara degetul si fuga la spital.
Intra la U.P .U.(unitatea de primire urgente) si vede doua usi:

"Bolnavi" si "Accidentati".
Ca un cetatean disciplinat ce este, Bula intra la "Accidentati".
Acolo, ce sa vezi? Alte doua usi:

"Cu sangerare" si "Fara sangerare".
Asa cum era firesc intra la "Cu sangerare".
Alte doua usi:

"De importanta vitala" si "Fara importanta vitala"
Deschide usa "Fara importanta vitala" si se trezeste iar in strada ...

Pleaca nervos acasa unde familia il intreaba:
- Ei, Bulă, te-au tratat bine?
- Nu s-a uitat nimeni la mine, dar organizarea e beton ... !!!!!!

Neghina despre grâu

Una din problemele societăţii noastre aşa cum o vede Dan Puric, e faptul că prea des a ajuns neghina să vorbească despre grâu. Prea multe lichele ajung în poziţia de a caracteriza şi decide soarta unor oameni care chiar au făcut ceva în viaţă. Vezi în fiecare zi câte un agramat cum se ia de turul pantalonilor cu personalităţi adevărate, aruncându-le în derizoriu cariera şi realizările numa fiindcă el poate, aflându-se în barca potrivită.

Ăsta e şi cazul Băsescu vs Arafat. Un om cu bube în cap mai multe decât fire de păr îşi permite fiindcă poate, să aducă în discuţie o personalitate care a salvat vieţi şi s-a dăruit trup şi suflet unui proiect, luptând alături de o mână de oameni ca cei consideraţi morţi iminenţi să mai aibă o şansă. Am colegi care au lucrat la SMURD Targu Mureş alături de Arafat şi de câte ori povestesc despre el li se luminează feţele. Laitmotivul tuturor poveştilor despre el e dăruirea extremă la care era dispus omul Arafat pentru a mai salva o viaţă. Nu a cerut niciodată colegilor săi mai mult decât era el însuşi dispus să ofere. Şi de cine a ajuns să fie judecat? De unul care n-are nici o jenă în a se urca băut la volan, a cărui cuvinte de apreciere faţă de semenii lui încep cu "ţigancă împuţită", care nu ştim sigur dacă a lovit sau doar a împins copilul la mitingul electoral sau dacă a fost colaborator al securităţii sau dacă a vândut fraudulos flota sau dacă a făcut afaceri cu regele asfaltului sau sau ......

Nu poţi compara merele cu pere, ne spunea profesoara de matematică în şcoală. În discuţia dintre Băse, limbricii lui, şi Arafat, îi dau dreptate arabului numai ştiind cine-i sunt oponenţii, fără să mă intereseze neapărat detaliul legislativ de la care s-au certat. Unul s-a luptat cu sistemul, ceilalti l-au făcut pentru ei şi familiile lor. Orcât s-ar vrea Băsescu de mare şi important nu va ajunge la acelaşi nivel cu Arafat niciodată. Va putea să-l dea afară, să-l împiedice să-şi desfăşoare proiectele sau să-l terfelească cu ajutorul presei devoratoare, dar de câte ori se vor măsura, tot Arafat va fi muuul muult mai mare. Şi ceea ce nu va pricepe omul prost niciodată e că doar grâul poate să vorbească despre grâu, neghina nu.

Drumul scurt de la lăutărie la ţigănie

A fost demonstrat în noaptea de revelion de Mircea Dinescu şi încercarea lui de a promova autenticitatea. A ieşit un dezastru greu de privit, având în prim plan nişte persoane defavorizate, care şi-au chinuit amarnic amărâtele de instrumente. O armată de anonimi ştirbi şi nespălaţi de zile bune care dădea jalnic pe lângă bucatele sofisticate pregătite cu mare fast. Melodiile lor aduceau mai degraba a repertoriu de puşcărie şi mahala decât a lăutărie. Nu ştiu ce bună dispoziţie sau chef îţi poate stărni unul cu jumătate de dantură validă zbierând :"Pe tata am omorât/Pe mama am omorât", sau "Baba fuge prin cucuta/11, 12, 13, 14/Moşul după ea s-o ..../La televizor".

Ce m-a mirat mai tare decât tristul spectacol a fost docilitatea moroşanului iubitor de folclor autentic Grigore Leşe, care dacă de regulă nu se sfieşte să critice aspru orice derapaj de la originalitate, acum a intrat în show făcându-se că nu pricepe penibilul de situaţie. A stat săracu p'acolo priponit şi stingher şi din când în când mai intra în hora încercând să ghicească versurile. A avut curajul să-i critice pe Hruşcă, Ionuţ Fulea, Narcisa Suciu sau Tudor Gheorghe dar a fost mut când era mai mare nevoie de el.

Peste vreo două zile, l-am văzut pe TVR pe Fărămiţă Lambru într-un recital de muzică lăutărească adevărată şi mi s-a făcut şi mai milă de ceata lui Dinescu.