Când e să se aleagă praful

Nu ştiu câte persoane cu numele Marica există în România, dar la două dintre ele destinul le-a întors spatele în aceeaşi săptămână.

Liderul de sindicat Vasile Marica, ce până nu demult poza în împărţitor de dreptate la posturile TV ale opoziţiei, a ajuns în doar câteva zile un şpăgar de cea mai joasă speţă. Săptămâna trecută milita pentru drepturile angajaţilor şi plângea de mila săracilor, azi e omul care ia zeci de mii de euro pe lună mită, care decide cine cu cine se culcă în vămi pentru promovare şi care ameninţă că le ia gâtul celor care nu i se conformează.

Fotbalistul Ciprian Marica părea fericit. Avea blondă vedetă la dispoziţie, reintrase in echipa la care juca pe bani grei, ba începuse să şi marcheze. Era pe cai mari. Ieri e dat afară de la Stuttgart, obligat să se antreneze separat criticat de toată lumea care şi-a adus tocmai acum aminte că a ieşit în evidenţă mai mult prin indolenţă şi indisciplină.

Doi oameni, acelaşi nume, mărire simultană, prăbuşire sincronizată. Ş'apoi să mai ai curaj să spui ca nu-i nimeni la butoane.